Sunt !

Sunt un gand nebun
O neliniste arzatoare,
Sunt lacrima tuturor
O scanteie lasta-n urma;

Sunt vantul ce ne zdrobeste,
Furia naturii-nmarmurite,
Ruina Dacica, viitor visat;
Materializarea unui demon
Venit din bazme-nparatesti
O piatra tare-n drumul larg
Eu sunt;

Prinsa-ntr-o hada lume
Si intr-un trup ce ma apasa;
Chinuita de pamant
Prin pietrele ce ma lovesc
Si de mare ale carei valuri
Ma poarta departe
sunt.
23.09.2002

Cant

Cant in amintirea
Ingerului ce-am fost
si ma uda ganduri
in amiaza-nnourata
ce m-adoarme!
Cant nostalgia cerului
ce sade prea sus,
si ma cheama stele
sa primesc aripi
in amortirea ce-o am!
Cant ochii verzi
in anotimpuri pale!
Cant pasii rataciti
pe cararea stearsa!
Cant si inalt
Iubirea iubirilor
Si visul visurilor.


2003

Carari ascunse

Trupul lepadat de mizeria mintii
Murmurul buzelor amortite
In jalea padurilor ce-ascund
Calea gandului haotic;
Surasul visului ce-a fost,
Maretia pasilor, ce-au lasat urme
Privirea ochilor ce vedeau odata
Se pierd in norii mintii;

Curcubeu asteptat
Carari randuite neindeajuns,
Vorbe spuse fara glas
Se duc in spuma valului de mare.

24.07.2003

Dus

Conjunctia a ramas
legatura vaga dintre mine si voi.
Suntem alaturi pe foaia alba,
alaturi cu vorbe ca “buna ziua, salut”,
in poze ce ne amintesc de noi
ce paote nici n-am fost !

Formalitatea mai pastreaza inca
legatura dintre mine si voi
si inca gandul cel mai am.

Pamnatul, orasul si trupurile doar.
mai pastreaza legatura dintre mine si voi.
Ma mai trezesc din somn si din visare
doar zgomote fara sens si intrebari stupide.
Vorbesc doar ca....mor fara comunicare
Si va ating doar .....ca mi-e frig

Conjunctia pastreaza astazi
Legatura vaga dintre mine si voi.

Melancolie II

Cand cad fruzenle peste ganduri
Cand mangaie vantul linistea
Cand stropeste ploaia zarea
Imi gasesc ochii pe cer
In marea Universului rece;

Atunci cand alearga umbre
Si noaptea sopteste din colturi
Atunci cand plang in toamna triluri
Vad visul meu atipit
Rezemat de stele cu colturi

Imi amintesc cum:
…in copilarie-mi alergau pasii
spre necunoscut si incercare
..cum ma ducea spre casa
mirosul si gandul cald al mamei;

Imi amintesc cum noaptea
Nu vegheam si n-aveam umbre
Imi amintesc trupul meu mic
Leganat in poveste si brate.

Poate nu stiam

Cand m-am cunoscut,
nu mai semanam cu mine,
nici cu mama,
nici cu tata,
nici cu chipul Dumnezeiesc!
............................................
In nopti, in clipe, in timp...
m-am regasit ca fiind Iubire.

pt my secret

...imi spui cine esty ? bitte ;-). Sunt curioasa daca ne cunoastem. Ma bucura aprecierea ta.

pentru anomin

spune...nu crede ca dispar atat de usor. Fara grija...si mi-ar place sa nu mai apari ca : anonim. Mercik

Franturi

Coliziuni stangace rasuna in ecouri,
rotesc pasarile puful din nori,
Soarele prinde vantul furtunii!

Din buzunar de Univers
privesc stelele niminicia,
isi intind privirea pe Pamant,
ne canta dansul noptii lungi
ne-adorm si ne trezesc
cu mangaieri plapande
cu zambet si roua-n dimineti


19.06.2008 ( scrisa la job )

Regret sau nu?

Se spune in povesti:
Ca Zane si Zmei
Erau vrednici….
Se spune din bunici
…Ca puterea e dar;
……………………..
Nu se mai spun pe inserate
Povesti batrane,
Nu mai suna talangi,
Sa anunte amurgul,
Nu ne mai spun batranii
Ca se lasa seara
si ca suna a tarziu,,,

Suntem acum in tot si toate
Suntem in noi si in nimic
Suntem aici dar nu si acolo
Suntem cu voi sau singuri
Suntem in noi sau cu noi ?

..............

Caderea te-a facut sa plangi de durere
Tunetul te-a facut sa strigi…te-a speriat;
Lumina ti-a furat vederea verde
Cantecele ti-au pierit auzul slab,
Mangaierea ti-a adus rani sangerande
Dragostea ti-a luat sufletul singuratic!
Voluptosul tau trup de erou din poveste
Trece greu prin fata casei dragi.

Nu credeam !

Nu credeam sa simt a muri vreodata
Cand primavara bate-n pomi,
Cand ninsori reci, din priviri scoase
mi-acopera pasii lenti;

Nu credeam sa simt a muri vreodata
Fiorul amintirilor pictate,
Cand vanturi rascolesc ganduri,
Cand ploi uda fete triste
Ce-mi amintesc de mine;

Si nu credeam sa simt a muri vreodata
Cand iubiri intomnate fug spre adancuri’
Cand ruginite plang paduri
Ce-mi ascund visul.

Melancolie I

Lasat pierzarii
S-a dus sufletul de copil
Ce mama-l plange
Tata-l cearta
Si eu il cant
Visez scutecul alb
Caldura sanului dulce
Si cantecul ce m-adormea
In seri trecute;
Vreau amintirea mamei
Sa ma vad mica
Si vreau amintirea tatei
Sa ma vad alegandu-I in brate

Lepadare

Nascut din adancul marii
Trupul infasat in valuri
S-a oprit in vesnicia
Nisipului fin si fierbinte
Ce-ti murdareste piciorul;
Porti larg deschise
Si orizonturi dulci
L-au lepadat pe plaja pustie
De care toti au uitat!
Se mai aud trist,
In singuratate, in vesnicie,
Strigate prelungi, neauzite
A celor ca mine :
“ animalele reci ale marii !”

Insuficient?

Nu m-am oprit din cuget…..
Raman in ani un ganditor,
N-am uitat sa-ti vorbesc…
Stiu, silabele bine,
Dar vezi tu….:
Viata-mi penduleaza
de grinda norilor tainici,
si mintea-mi fuge-n munti
speriata de fulger!
Nu mi-am pierdut ochii…
Dar nu mai pot sa privesc,
N-am ramas fara nume…
Dar nu-l aud,…e zgomot trist,

Sunt cea care-am fost odata
Mi-o striga toti……..
Sunt eu si melancolia toata
Sunt verile ce le-am avut,
Dar vezi tu…:
Ma aud, ma vad, ma simt,
Va aud, va vad, va simt,
Ma pierd, va pied
Nu va cunosc, nu ma mai cunosc!

Fericire

M-am aruncat in neant pentru tine,
In iarna am sadit flori, de dragul tau;
Am strigat nebuneste al tau nume
Cu ochii licarind de speranta,
In asteptarea ta ;
Din lacrimi am baut cu suflet,
Din tremur mi-am facut munca
Sperand ca ai sa vi;
M-am infratit cu toti ce mi-au iesit in cale
Ti-am cantat imnul in singuratate
Te-am inaltat prin glasul meu de durere
Te-am cantat, te-am venerat in asteptare
Sperand ca ai sa vi;
N-am plans lumii cum as fi putut-o face,
Nu te-am ponegrit cu-asa de mult amar
Cand ma ducea la nebunie
Simpla si banala asteptare a ta.

Poezia !

poezia......este pasiunea mea din adolescentza...este modul ce-l mai sincer de-a ma exprima, sunt eu, in impletiri de ganduri dulci sau amare. Prin poezie imi vorbesc mie si totodata voua...aduc linistiti interioare dar ma si lupt.

O clipa de refugiu

Am stigat unu
apoi doi, la trei
mi-a fost teama
sa-mi pornesc pasul!
……………………….
Statea in iarba zgribulit…
Nu stiu ce-a gandit
Dar a saltat pe-o floare.
………………………….
Un, doi, trei!
Pumnul mi-e strans,
Gura se deschide si strig:
“- L-am prins!”
………………………….
Mi se opreste gandul,…
Simt Soarele
ca-mi arde fata,
si vantul
ca-mi adie parul,
ma strange mintea
eu strang pumnul,
..dar e gol!
………………………

Dulce raza de Soare

Am gasit…. o umbrela de Soare…..
……………………………………..
Sa ti-o dau tie… am vrut,
Si m-am intors cu gandul
Spre umbre ce-au fost.
Spre ganduri ce m-au lovit odata !
………………………………
Am ezitat….si-am prins
Mirosul dulce de raze,
Am resimtit caldura,
Am privit lumina si am vazut
………………………………..
M-am intors in noapte
Si-am innoptat cu gandul la Soare,
M-am intors in dimineata rece,
Si am simtit roua ce ma mangaia lin.
……………………………….
Am renuntat sa-ti mai ies in cale
Cu … accesorii ce n-au rost,
Ma aplec, si-ti aduc zambet…
Las umbrela, unde-a fost
Las Soarele sa vina la tine.

de inceput

e de test...daca imi place o sa ma mai joc. ;-))